Intrebare intrebatoare


semn-de-intrebare-pdlCe facem atunci cand parintii nu sunt de acord cu partenerul ales de catre noi ? Conteaza parerea parintilor in alegerea partenerului nostru de viata ?
Alegem intre familie si persoana iubita ?
Ne indepartam de parinti ? Renuntam la iubit / iubita ?
Ramanem intr-o tensiune continua ?

Astept parerile voastre.🙂

Acest articol a fost publicat în Uncategorized și etichetat , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

11 răspunsuri la Intrebare intrebatoare

  1. A.T. spune:

    maica-mea a fost total impotriva relatiei noastre. Si i-am spus de la inceput ,ca e viata mea, alegerea mea. Ca daca e sa nu iasa, sa fie greseala mea, sa nu am dupa cine arata cu degetul mai triziu. Uite ca 10 ani si 3 copii mai tirziu, suntem inca impreuna si we’re going strong.
    Cred ca eu, ca parinte, imi cresc copilul, ii dau o educatie, il invat niste principii de viata si apoi…el alege ce si cum. Eu pot numai sa-mi dau cu parerea, sa-i dau un sfat , dar atit. NU pot sa-i impun cu cine sa fie intr-o relatie. Oricit mie nu mi-ar conveni, e viata lui si merita sa si-o traiasca, sa faca alegerile lui proprii,asa cum eu le-am facut pe ale mele.

  2. Alex Burda spune:

    Unul din lucrurile pe care părinții nu trebuie să îl facă este să-si manifeste fățiș și activ nemulțumirea. În acest fel distrag atenția tinerilor de la efortul absolut necesar de a se cunoaște și de a decide singuri dacă au ales „bine”.
    Unul din lucrurile pe care nu trebuie să îl facă tinerii este sa își aprecieze părinții în funcție de felul în care aceștia apreciază alegerile lor sentimentale. Această atitudine îi împiedică să se concentreze pe cunoașterea mai bună a partenerului și pe luarea unor decizii lipsite de regrete ulterioare.
    Asta poate pentru că alegerea unui partener este genul acela de decizie în care trebuie să și greșești uneori pentru a învăța cum să o iei.

  3. Dan Ghenea spune:

    1. Nu avem nevoie de acordul parintilor.
    2. Contează, ca părere. Ca să ştim, nu ca să căutăm aprobare.
    3. E o falsă dilemă. Dacă e făcută de un adult responsabil, alegerea partenerului inseamnă despărtirea de parinti. Chiar dacă ar fi de acord cu alegerea facuta de tine, tot ar trebui să-i dati afară din spatiul intim de cuplu – nu puteti fi sase intr-un dormitor…
    4. O anumita distanta e absolut necesara – v-ar plăcea ca el să rămână „băiatul mamei”?. Totusi, e mai mult vorba de o schimbare de roluri – pentru o vreme, relatiile cu parintii vor deveni unele intre adulti egali în drepturi.
    5. Parerea negativa a parintilor despre partener poate fi vazută si ca o ocazie de a testa si alte aspecte ale relatiei voastre de iubire, in afara de pasiune – increderea, implicarea in relatie, empatia…
    6. Nu tot timpul se intinde covorul rosu in fata planurilor noastre… Daca nu suporta si ceva tensiune, nu prea valorează mare lucru relatia…

    Au fost 6 intrebari intrebatoare, dar bune…

  4. Este cu dus intors. Si intrebarea. Dar si raspunsul. Oricare ar fi. Ideal ar fi ca parintii sa fie de acord. De regula insa, ei simt cand ceva nu este ok pentru noi si ajungem sa le dam dreptate cumva, la un moment dat. Insa rareori recunoastem. Dar asta nu pentru ca oamenii pe care ii alegem sunt rai pentru noi. Poate doar nepotriviti intr-un anumit moment al vietii noastre.

  5. calinakimu spune:

    Un compromis…atrage alt compromis…si tot asa. O familie care nu respecta libertatea indivizilor ei…NU este o FAMILIE… Alegerea propusa este …ireala, imposibila intr-o lume normala.

Lasă un comentariu

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s